ESTONIAN NATIV

(Nativ Estonian)

 

Este cunoscut si sub numele de: Mestnaya estonskaya, Estonskaya loshad, Estonian Klepper, Estonian Pony.

Calul originar estonian este unul dintre putinele rase de cai care mai pastreaza caracteristicile cailor nativi nordici si care nu au fost influentate in mod substantial de incrucisarea cu alte rase de cai. Aceasta rasa a jucat un rol important in formarea rasei Obva (care este acum disparuta) si rasei Vyatka. Aceasta rasa a fost folosita, impreuna cu rasa Hackney la formarea rasei de cai Tori si impreuna cu rasa de cai Ardenne in formarea rasei Estonian Draft.

Caii din rasa Estonian au fost adusi prima data in Rusia prin Novgorod, prin secolele al XIV-lea si al XV-lea, datorita bunelor sale calitati fizice folositoare la muncile agricole si a bunei sale adaptabilitati. Pe masura ce agricultura se dezvolta si cererea de cai pentru muncile agricole crestea, in acelasi timp rasele pursange erau incrucisate cu rase de cai mai mari si puternici. Informatii bine documentate despre inbunatatirea acestei rase si evolutia ei dateaza inca de la inceputuri prin 1856 din vremea hergheliei Tori. Aceasta herghelie s-a implicat in obtinerea de cai puri din rase native sau incrucisarea acestora cu cai din rase usoare si de calarie. Cele mai bune iepe din aceste rase incrucisate erau folosite la inmultire si la prosperitatea hergheliei. Prima etapa a acestor incrucisari a adus cu ea si rezultate favorabile; armasarul pursange pe nume Vansikasa, care se distingea printr-o forta si o anduranta extraordinara la tractiune, este rezultatul acestor incrucisari. Acest cal a castigat multe premii la testele la care a fost supus in cadrul expozitiilor de la Paris, Riga si Moscova cu cai nativi. Fiicele acestui cal au fost cele care au pus bazele iepelor reporducatoare la aceasta herghelie Tori.

Totusi, pe parcurs ce agricultura devenea tot mai intensiva iar reteaua de drumuri si nevoile de transport se dezvoltau, caii din rasa Estonian Nativ au pierdut avantajul de rasa favorizata in fata noilor rase aparute si care serveau mai bine nevoilor acelor timpuri in Estonia continentala, reusand sa mai reziste decat in Insulele Saaremaa, Hiiumaa si Muhu. In total herghelia are 1.000 de capete.Calul modern din rasa Estonian nu este mare; capul este bine proportionat, are o frunte lata si care este uneori curbata; gatul este de lungime scurta sau medie si este stralucitor, pintenii sunt josi si largi; coapsele sunt musculoase; crupa este de lungime medie. Pieptul este foarte lat si adanc; picioarele sunt scurte, bine infipte si se disting prin robustete si curatenie. Acest animal este nepretentios, are o rezistenta extraordinara si o dorinta de actiune foarte buna. Are o natura doritoare.

Dimensiunile medii sunt: armasari - inaltimea pana la burta 1,42 m, corp oblic cu lungime de 1,47 m, anvergura cutiei toracice 1,78 m, grosimea picioarelor 19.5 cm; iepe: 1,41 m, 1,49 m, 1,82 m si, respectiv, 19 cm. Culorile predominante sunt castaniu, bej, bej deschis si gri. Inmultirea in acelasi grup a devenit obisnuita datorita suprafetei si numarului mare de exemplare. Coeficientul acestei inmultiri este de 3.12%. Practic aceasta inmultire in intensa in acelasi grup nu are efecte asupra performantelor fizice, dar, ca urmare a masuratorilor, s-a depistat ca aceste exemplare se maturizeaza mult mai tarziu decat cele care nu se inmultesc in acelasi grup. Campionul acestei rase la Expozitia Realizarilor Economice ale URSS din 1984, a fost armasarul pe nume Askar, cu un coeficient de 18%. Caii din rasa Estonian are o viata destul de lunga, iapa Tenki, nascuta in 1946 era inca in viata in 1983 la Herghelia de Stat din Sõrve din Regiunea Kingisepp.

Performantele in munca, conform registrelor acestei rase, sunt foarte ridicate. Recordul de urcare la 2000 m tractand o greutate de 150 kg este de 17 minute si 26 secunde; recordul de tractare pana la 2000 m cu o greutate de 50 kg este de 6 minute si 25 secunde; recordul de anduranta la tractiunea unei greutati de 9 tone este de 208 m. In prezent aceasta rasa de cai este folosita pentru munci agricole usoare, pentru calarie de catre copii si turisti. Aceasata rasa reprezinta un material genetic valoros pentru producerea de ponei cat si pentru incrucisarea cu alte rase de cai. Era de asemenea folosit la incrucisarea cu rasa de cai Ob (Priobskaya), care a disparut.