ISLANDEZ

(Islandic)

 

Cunoscut si sub numele de: Islenzki hesturinn, Cal Icelandic Toelter, Iceland Tolter.

Calul Islandez este descendent dintr-un cal adus in Islanda de catre cei care s-au stabilit prima data acolo acum mai bine de unsprezece secole. O comparatie intre calul Islandez, la momentul stabilirii localnicilor, si cai vechi de sorginte norvegiana si germana arata ca acestia au o structura osoasa asemanatoare. Unii considera ca exista o specia separata de cai denumita Ecuus scandianavicus care era intalnita in aceste parti. Acesti cai au fost mai tarziu incrucisati cu alte rase europene, mai putin in Islanda unde rasa a ramas relativ pura. Altii sustin ca rasa de cai Islandezi este inrudita cu rasa Shetland dar caii Icelandezi au un genotip care este foarte diferit de cel al celorlalti cai europeni.

Prima societate a acestei rase de cai s-a format in 1904 iar primul registru a fost inceput in 1923. La inceput anilor 1900 calul Islandic era folosit in mod extensiv in Islanda in transport si calatorie dar si ca ajutor la munci. In anii 1940 si 50 rolul sau in societate incepea sa apuna, insa in prezent este redescoperit in tara sa natala si este recunoscut ca fiind un cal unic pentru sport si familie.

Calul Islandez este un cal destul de mic, rezistent si dur, dar nu si usor in greutate de aici si lipsa lui in suplete si eleganta. Caracteristicile puternice ale rasei se spune ca sunt versatilitatea sa in performantele calaritului, un temperament viu si un caracter puternic dar totusi maleabil. In mod traditional calul Islandez a fost crescut in libertate si in turme ceea ce a dus la formarea acestor caracteristici ale rasei. Inaltimea medie la caii din aceasta rasa este cuprinsa intre 2.45 si 2.65 metri si cu o greutate medie cuprinsa intre 330 si 380 kg. Toate culorile sunt intalnite si acceptate la aceasta rasa mai putin marcajele Appaloosa, cel mai des ei fiind intalniti in culoare castanie. Toate petele albe sunt acceptate si exista pinto in toate culorile de baza. Acesti cai au o coama si coada lungi si groase iar pe timpul iernii grosimea blanii este dubla. Caracteristicile cailor din rasa Islandez din afara granitelor Islandei s-au modificat in mare parte datorita incrucisarilor cu alte rase in perioada anilor 1950.

Desi in mod traditional calul din rasa Islandez a fost crescut in libertate, acest lucru nu mai este posibil in prezent. In anii 1900 inmultirea si cresterea cailor din rasa Islandez este asemenatoare cu metodele folosite pe tot cuprinsul Europei si Americii de Nord. In Islanda, desi cresterea cailor pentru calarie este obiectivul principal al crescatorilor, cresterea cailor pentru productia de carne este de asemenea dezvoltata, desi nu s-a acordat o atentie prea mare. In alte timpuri carnea era o moneda de schimb foarte valoroasa dar importanta ei a inceput sa scada datorita cresterii concurentei si a scaderii popularitatii. Cea mai mare parte a carnii este exportata astazi in Japonia. In plus fata de mersul standard, galop si alergatul, calul Islandez mai are si un mers specific denumit “running walk” (mersul alergat) similar cu cel intalnit la alte rase de cai precum American Saddlebred, Paso Fino si Tennessee Walker. Unii cai sunt crescuti pentru un mod special de deplasare denumit "flying pace" sau skold, care este un pas rapid lateral folosit pentru alergat pe distante scurte. Unii cai pot alerga pana la 48 km intr-o ora in acest ritm.

Bolile sunt aproape inexistente in cadrul rasei cailor Islandezi. Protejarea acestei rase este asigurata de catre Guvernul Islandez prin regulile sale stricte. Niciun cal care a fost scos in afara tarii nu mai poate sa fie adus inapoi in tara. De asemenea, numai harnasamente de cai noi si nefolosite pot fi aduse in tara. Aceste reguli stricte sunt impuse pentru a preveni orice epidemii care ar putea decima populatia equestra din Islanda.

Datorita faptului ca in Islanda nu exista predatori, ea are insa cateva fenomene meteorologice destul de periculoase pentru mediu precum nisipurile miscatoare, alunecari de roci, rauri cu curenti inselatori, abilitatea de cantarire a situatiei decat sa fuga este una din calitatile extraordinare ale acestei rase. De aceea acesti cai nu sunt la fel de speriosi precum alte rase. Datorita acestei lipse a fricii de alte vietati, ei se ataseaza asa de mult de oameni si sunt chiar foarte afectuosi.

Standardele rasei Islandeze si de inregistrare sunt aceleasi peste tot in lume, la fel ca si regulile de inscriere in registre, din competitii si dar si cele de performanta. Toate aceste activitati sunt strict reglementate de o asociatie internationala pentru caii din rasa Islandeza. Antrenarea dupa alte reguli decat cele cunoscute si impuse este strict interzisa.