LOSINO

 

Caii din rasa Losino poarta numele regiunii de unde a provenit si a aparut pentru prima data, Valea Losa, in nordul Provinciei Burgos (in Spania). S-a descoperit ca este inrudit cu alte rase de cai derivate din ramura Cantabrian-Pyrenean: Garrano Portughez, Galician Ponei, Asturian Ponei, Thieldon, Sorraia, Navarre, Basque Pottok, Meren si rasa deja extincta Catalan.

Numarul de cai din rasa Losino s-au mentinut pana in anii '50, dar apoi, in principal datorita mecanizarii muncii fermierilor, a inperecherii incrucisate cu alte rase de cai fie pentru productie de carne fie pentru obtinerea de catari pentru carat, populati de cai Losino a scazut drastic ajungand la cea mai critica limita din istoria rasei in 1986 de 30 de exemplare. In acest an, datorita acestei scaderi dramatice si a semnalelor de alrma s-au pus bazele unui program de recuperare si restaurare a acestei rase, fiind creat in oraselul Pancorbo (langa Burgos) primul Centrul de Crestere si Inmultire a Cailor din Rasa Losino. Aceste animale, odata capturate, sunt dresate si invatate cu harturile si oamenii, iar apoi sunt folosite pentru calarit de catre copii sau pentru transportat turistii pe cararile montane. Datorita acestui program populatia cailor din aceasta rasa a ajuns in 1999 la aproximativ 200 de exemlare.

Caracteristici Fizice

Greutatea- Caii din rasa Losino, conform normelor rasei stabilite de Asociatia rasei, trebuie sa o greutate cuprinsa intre 300 pana la 350 kg.

Inaltimea - Iepele au inaltime medie pana la pinteni de 1,35 metri iar armasarii de 1,40 metri.

Capul - este relativ mare cu trasaturi fine. Drept din profil, uneori cu mici ondulatii in dreptul nasului (iesit in afara in forma literei S). Urechile sunt mici, subtiri si descriind un arc intern concav. O ftunte plata. Ochii liniari pe fata, mari, bine conturati si expresivi. Nari largi. Buze destul de groase.

Gatul - este puternic, cu o insertie larga in trunchi, piept, cu tendinta de a iese in afara spre interior facandu-l destul de drept sau convex in partea sa superioara. un arc intern concav. O ftunte plata. Ochii liniari pe fata, mari, bine conturati si expresivi. Nari largi. Buze destul de groase.

Trunchiul - Pieptul este larg, pinteni buni, o mica curbura de sa, spate lat, larg si inclinat spre inainte, coada este fixata jos, foarte groasa si neagra de culoare.

Membrele superioare - subtiri, cu incheieturi puternice si vascularizare buna si tendoane evidente. Spatele este lat, partea de sus mai solida si musculoasa, partea de jos mai subtire, mai mici, dure, cu copite tari.

Membrele inferioare - picioarele din spate sunt proportionate, copite curate. partea piciorului de deasupra copitei este asemanatoare cu cea a picioarelor din fata.

Caractere capilare

Parul - de la coama si coada este abundent si long, in special iarna pentru protectie impotriva frigului. Manjii pana la aproximativ doi ani au o blana asemanatoare cu cea a magarilor care se schimba mai tarziu cu una obisnuita a rasei. Vara, in special la animalele mature, parul este mic si rezistent. Nu au par in jurul copitelor.

Blana - este admisa numai in culoare neagra cu varietatile sale, negru sangeriu care poate prezenta uneori o tonalitate rosiatica in timpul iernii si mai inchisa sau stralucitoare vara. Mai poate avea o pata alba in frunte.

Defecte descalifacatorii

Conform standardelor Asociatiei Cresterii si Inmultirii Cailor din Rasa Losino (1988) aceste defecte care aduc descalificarea acestor cai sunt:
- orice variatie a culorii blanii care este alta decat negru;
- prezenta de pete albe pe blana, altele decat cel alb din frunte acceptat;
- orice alte caracteristici care ar putea trezi suspiciuni de inmultire incrucisata cu alti cai din alte rase;
- copite tocate;.
- prea mult par in jurul copitelor;
- orice variatie a botului care nu seamana cu caracteristicile rasei.